Hur Jun – Despre casatorie

In serialul „Hur Jun” tocmai au fost transmise cateva episoade in care eroul este trimis la inchisoare, riscand exilul si interzicerea practicarii meseriei de doctor sau chiar o pedeapsa mai mare pentru ca, desi nu era nobil, s-a casatorit cu fata unui nobil (fie si acesta decazut din rang si exilat).

Pentru un European modern astfel de lucruri sunt destul de neinteles, astfel incat ar fi interesant sa vedem ce a fost cu institutia casatoriei in Coreea epocii medicului Hur Jun  – 1546-1615.

Istoria cunoscuta a casatorie in Coreea incepe din perioada Celor Trei Regate:  Silla, Goguryeo , and Baekje.  In aceste regate organizarea sociala se baza pe relatii de rudenie iar diferentele de clasa erau mostenite.

In regatul Silla femeile aveau drepturi depline ca muncitori agricoli, plateau taxe, erau capii familei si aveau responsabilitati egale cu ale barbatilor in sprijinirea familiilor. Regatul Silla avea atat un sistem matrilinear cat si unul patrilinear de urmarire a genealogiei unui ins, iar femeile aveau drepturi egale cu cele ale barbatilor in interiorul societatii (desi poate ca ele nu se bucurau de aceleasi oportunitati ca acestia). Rolul mamei in familie si societate era extrem de important, dovada fiind scrierile istorice legate de respectul filial datorat mamei.

In regatul Goguryeo era permisa casatoria libera intre membrii diferitelor straturi sociale. Totusi, si in Goguryeo si in Baekje, femeilor nu li se permitea sa fie capul familiei, asa cu se intampla in regatul  Silla. Mai mult, in Baekje  femeile adulterine erau pedepsite si deveneau sclave in casa sotului lor.

In ceea ce priveste participarea femeilor in politica, au existat trei regine care au condus regatul Silla iar in Goguryeo femeile din clasa superioara se bucurau de aceleasi privliegii ca si barbatii. In ambele regate, Goguryeo si Silla, femeile au fost si regente, conducand afacerile politice pe durata minoratului unor regii.

Regulile generale legate de casatorie in perioada Celor Trei Regate aveau la baza indeosebi alegerea libera si mai putin aranjamentele matrimoniale. Casatoriile libere aveau insa loc indeosebi intre oamenii de rand si mai putin intre nobili. Casatoriile aranjate erau mai obisnuite in clasa superioara pentru ca orice casatorie in acest caz era mai degraba o alianta. In aceasta perioada, pozitia sotiei in cadrul familiei era de egalitate cu sotul sau.

In timpul regatului unificat al Sillei a fost adoptat confucianismul ca religie si filosofie sociala, acest fapt marcand schimbari in rolul femeii in societate. Femeile din clasele inferioare in timpul regatului unificat al Sillei se supuneau celor trei reguli de ascultare (Samjong Chido): ascultare fata de tata in copilarie, ascultare fata de sot dupa casatorie si ascultare fata de fiu odata ce sotul a murit.  Sistemul patrilinear a fost intarit in aceasta perioada, iar pozitia femeii a suferit schimbari semnificative in raport cu etapa Celor Trei Regate.

Dinastia Goryeo a fost influentata in mare masura de budhism, desi functionarea guvernului avea la baza principii confucianiste. In aceasta perioada au fost interzise casatoriile care aveau aceleasi nume de familie, care apartineau aceluiasi „clan” ca relatie de sange si/sau care apartineau unor clase sociale diferite. In practica, totusi, au continuat insa casatoriile intre diferitele clase sociale. Pentru clasa superioara casatoria servea la pastrarea puterii in timp ce pentru clasele inferioare ea a devenit un mijloc pentru a urca pe scara sociala. Casatoria in interiorul aceluasi clan s-a practicat pentru membrii familiei regale, in timp ce ea era interzisa in cazul altor clase. In timpul regatului Goryeo barbatii au devenit principalele figuri in viata publica, in timp ce femeile erau responsabile cu educatia copiilor si viata de familie. Femeile luau parte activa la activitatile economice ale familiei si primeau onoruri daca sotii sau fii lor aveau succes in viata publica. Pe de alta parte, femeile erau pedepsite daca se dovedea ca erau adultere, manifestau sentimente de gelozie sau comiteau crime.

Prin instaurarea dinastiei Joseon politica de stat a avut la baza neo-confucianismul iar budhismul a fost respins ca baza a politicii si vietii sociale.  Dinastia Joseon a pus bazele organizarii sitemului social bazat pe marimea proprietatii asupra pamantului, a adoptat ritualurile confucianiste, un nou sistem de educatie si  a acceptat morala confucianista.

In domeniul casatorie a fost adoptat si in Coreea Codul chinez al casatoriei din timpul dinastiei Ming: „Ta Ming Lu”.  Conform acestui cod casatoria era strict exogama si era aranjata de parintii sotilor (deseori acest aranjament era facut cand viitorii soti erau inca copii).  Codul indica de asemeni si faptul ca sotul putea sa isi repudieze sotia atunci cand aceasta se facea vinovata de unul dintre cele sapte „pacate” (Ch’ilgo Chiak): lipsa de respect fata de socrii, faptul ca nu a dat nastere nici unui baiat, a comis adulter, este geloasa, este bolnava de o boala ereditara, vorbeste prea mult, este hoata.

In 1485 in Coreea a fost promulgat  un nou cod legal, „Kyonguk taejon”, acesta cuprinzand o serie de aspecte referitoare la casatorie. Femeilor li s-a interzis total sa se recasatoreasca, chiar in cazul in care ramaneau vaduve (si anterior au existat restrictii dar erau posibile si unele exceptii care nu mai existau acum). Femeilor li s-a interzis sa aiba activitati recreative in afara casei (chiar in gradina casei), ele puteau sa iasa pe strada numai noaptea (de la 9 p.m. la 2 a.m.) si atunci trebuiau sa poarte pe cap un val care sa impedice sa fie vazute de alti barbati decat cei care sunt rudele lor apropiate. Se interzicea total participarea femeilor in treburile publice si erau obligate sa stea doar in casa.  Sotul statea separat de sotie chiar in interiorul casei, chiar si copii – fetele si baietii – erau obligati sa stea separat dupa ce implineau varsta de 7 ani, pentru a se evita contactul fizic si personal intre ei care sa fie altfel decat cel din cazul casatoriei.

Societatea a devenit astfel strict patrilineara, genealogiile pastrate din epoca indicand inferioritatea femeii in raport cu baietii (namjon yobi). Femeile nu aveau un nume propriu al lor, fiind  identificate numai prin relatia lor cu un barbat: tata, sot sau fiu. Ele erau numite astfel „fata lui X”, „sotia lui Y” sau „mama lui Z”, astfel incat descendenta in interiorul familiei si societatii tinea cont strict de linia masculina a familiei.

Femeile din clasele inferioare se bucurau totusi de mai multe libertati, existant chiar meserii specifice, practicate numai de ele. Una dintre acestea era cea de asistenta medicala, o meserie necesara pentru femeile pentru ca pacientii-femei refuzau sa fie tratate de barbati. Astfel de asistente medicale – o clasa specifica – sunt cele pe care le vedem in „Hur Jun” si pe care le stim din „Giuvaerul Palatului”.

Acest articol a fost publicat în Coreea, Dae Jang Geum, Doctorul Hur Jun, Film coreean, Filme coreene, Filme istorice, Giuvaerul palatului, Hallyu, Historical Korean dramas, KDrama, Legendele palatului, Legendele palatului: Doctorul Hur Jun, Sageuk dramas, serial corean, seriale coreene, Seriale istorice și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s